Generalul Dănilă: Ne trebuie 40 de piloți români de F-16 în timp scurt și o lege pentru hub

România trebuie să își pregătească 40 de piloți pentru F-16 într-un timp relativ scurt, ceea ce înseamnă un minin din perspectiva asigurării cu personal a încă două escadrile de avioane de luptă, a declarat, într-un interviu pentru Umbrela Strategică, generalul (r) de aviație Ștefan Dănilă, fost pilot militar.

• Cât și cum se pregătesc piloții de F-16. Riscul ucrainean

Generalul Dănilă, fost șef al Stattului Major General al armatei, a detaliat și ce înseamnă pregătirea unui pilot de F-16, care se întinde pe parcursul a trei ani: primul an înseamnă trecerea, respectiv însușirea manevrării avionului și elementelor de bază ale luptei aeriene (aproximativ 80-90 de ore), al doilea an este alocat calificării pentru misiuni aer-aer/ minim Poliție Aeriană  (180 de ore), iar al treilea an este destinat calificării pentru misiuni aer–sol (240 de ore) a piloților care se dovedesc performanți.

În ceea ce privește situația piloților ucraineni, în contextul aparte al războiului cu Rusia, termenele se reduc, dar și riscurile sunt destul de mari din punctul de vedere al siguranței zborului, pentru că abilitățile formate nu sunt consolidate, este de părere generalul Dănilă. El a precizat că piloții ucraineni pentru F-16 au nevoie de minim 200 de ore de zbor, respectiv minim 9-12 luni de pregătire.

Despre cum se desfășoară pregătirea, generalul Dănilă a specificat că pentru antrenamentul piloților se utilizează avioane de dublă comandă (cu două locuri), pentru primele 8-10 ore de zbor, precum și avioane de simplă comandă (un loc), pentru următoarele ore de zbor. Antrenamentul în zbor se execută predominant în formație de două avioane, instructorul cu un avion, elevul cu avionul coechipier. Pregătirea se va desfășura în limba engleză, iar cunoașterea limbii va fi esențială pentru personalul care se va instrui. În consecință, este posibil să se organizeze cursuri adiționale pentru însușirea limbii engleze operaționale, specifice avioanelor de luptă.

• Un hub sub soare pentru toată lumea

Referindu-se la organizarea hub-ului (centrului) regional de pregătire pentru F-16, fostul șef al SMG a spus că din comunicarea CSAT rezultă că obiectivul principal va fi pregătirea personalului român, dar că la summit-ul NATO de la Vilnius ”s-a aflat” că se va forma un centru multinațional, în urma semnării de 11 state a unui memorandum. Între statele semnatare nu se află SUA.

Însă, spune generalul Dănilă, aprobarea pentru transferul/vânzarea/donarea de F-16 se dă de către Congresul SUA, fiind vorba de echipament cu tehnologie avansată, aprobarea pentru antrenamentul personalului fiind conexă cu cea a transferului, deci  pentru constituirea centrului a fost necesar acordul SUA.

”Comunicarea defectuoasă, de la cel mai înalt nivel, indică o stare de disconfort, o implicare „de nevoie” a României, nu una voluntară 100%. De fapt, România a solicitat formarea unui centru de pregătire a personalului pentru F-16, similar cu cel de care au beneficiat polonezii, după eșecul pregătirii inițiale a acestora (asumate de către polonezi), a comentat fostul șef al SMG, întrebat despre calitatea comunicării în privința subiectului.

Întrebat de Umbrela Strategică care este, totuși scopul precis al hub-ului din România pentru F-16 și care sunt beneficiarii săi, generalul Dănilă a remarcat faptul că în toate comunicările, mai puțin în cele oficiale românești, scopul constituirii hub-ului este pregătirea personalului ucrainean.

”Desigur, există posibilitatea de a fi utilizat și pentru personalul român, dar din pagina recrutorului Draken rezultă că perioada angajării este de 3-19 luni, ceea ce induce ideea că după pregătirea piloților ucraineni, acesta ar putea fi închis”, a afirmat Dănilă.

• Lipsuri, riscuri și compensări, la locul ”discret” de lângă Dunăre

Întrebat despre locul ales pentru funcționarea centrului și asigurarea personalului pentru instruirea piloților, generalul Dănilă a spus că România nu dispune de experiența pregătirii personalului pentru F-16, nici de o bază materială și resursa umană (instructori) în acest sens și că, deși președintele a păstrat discreția asupra indicării localizării, în anunțul companiei Draken se specifică baza aeriană de la Fetești (nr – Baza 86 Aeriană Borcea).

”Poziția geografică (Fetești) este vulnerabilă la un atac cu rachete rusești, dar implicarea a 11 state dă garanția descurajării unui atac asumat de către Rusia. Zborurile de instrucție pe Marea Neagră pot fi considerate cu nivel ridicat de risc, în condițiile în care rușii pot lovi unu avion sub pretextul că în avion este un pilot ucrainean. Dar avioanele vor fi (cel mai probabil) ale României sau ale entității multinaționale constituite temporar”, a răspuns generalul Dănilă, întrebat dacă Baza 86 este un loc sigur pentru hub și cum se vor compensa eventualele vulnerabilități.

• O seamă de nevoi pentru hub-ul F-16 din România….

Instructori cu experiență (majoritatea probabil vor fi americani), aeronave (probabil din Olanda și Danemarca, din cele care urmau să fie vândute), simulatoare (vor fi asigurate din statele parte a memorandumului, dar este posibil să fie asigurate și cu sprijinul L,Martin), facilitățile pentru cazare, hrănire și pregătire ( asigurate de către România. Posibil să fie împărțite costurile de către statele semnatare), a enumerat și punctat generalul Dănilă.

Probabil, spațiul aerian va fi pus la dispoziție de România, iar aceasta ar fi o contribuție semnificativă, pentru că fiecare zbor se poate cuantifica în cheltuieli de survol.

De asemenea, dar nu în ultimul rând,  mai este nevoie de combustibilul și mentenanța (posibil să fie costuri comune) și de logistica necesare operării aeronavelor (este posibil să fie asigurată de către L.Martin și companii partenere, dar costurile vor fi împărțite, cum se va stabili în memorandum).

• …și o lege care ar pune lucrurile într-o ordine funcțională

Pentru că legislația românească  ar fi dificil de aplicat la specificul hub-ului, generalul Dănilă a apreciat că este necesară o lege sau ordonanță de urgență dedicată, în care să se reglementeze aspectele legate de:

• Licențele de zbor și de operare ale instructorilor. Acestea ar trebui revalidate de către Autoritatea Aeronautică Militară Română, o activitate birocratică care implică personal ( acum insuficient) și timp, Prin lege ar putea fi redusă birocrația, cu caracter temporar.
•  Orice incident/eveniment pe linia siguranței zborului, Altfel, va fi dificil de cercetat, dacă nu este clar stabilit prin lege.
•  Achizițiile și intrările de materiale necesare funcționării hub-ului. Trebuie reglementate, dacă vor fi fără taxe sau cu taxe în cuantumul cheltuielilor comune.
• Relațiile personalului din hub (în mare parte civili) cu personalul Bazei 86. Vor trebui armonizate, pentru că personalul Bazei 86, trebuie să își continue activitatea și să execute Poliție Aeriană, concomitent cu pregătirea/menținerea pregătirii personalului propriu.
• Competențele pentru aprobările de zbor, verificări și inspecții.